La început de an, nu ducem lipsă de planuri. Ne lipsesc însă explicațiile convingătoare despre motivul pentru care unele schimbări se lipesc de viața noastră, iar altele se pierd pe drum. De cele mai multe ori, punem diferența pe seama voinței.
Instrumentele de traducere automată pot transporta o carte aproape instant dintr-o limbă în alta, dar reușesc oare să transporte și ambiguitatea, ritmul și sensurile unui text literar?
Iubirea neîmpărtășită este o experiență dureroasă și surprinzător de persistentă. De ce continuă unii să iubească „pentru doi”, prelungind o suferință fără orizont?
În România, divorțul este încă trăit și perceput mai degrabă ca o bătălie pentru exercitarea autorității părintești, decât ca o reconfigurare matură a familiei în beneficiul copilului.
Confortul, fuga de sine și dependența de tehnologie erodează gândirea și distorsionează raportarea noastră la lume, deschizând calea „omului algoritmic”, care este condiționat să trăiască într-un prezent perpetuu, fragmentat și lipsit de profunzime.
Istoricul Roland Clark, în dialog cu Ionuț Biliuță, despre avatarurile și influența extremei drepte în România de azi.
Istoricul Marius Turda în dialog cu Ionuț Biliuță despre manifestările rasismului și antisemitismului în România interbelică.
În urma intervenției Administrației Trump din Statele Unite ale Americii (SUA), anul 2026 a început cu prima înlăturare violentă de la putere, în secolul al XXI-lea, a unui lider latino-american.
Un vechi dicton latin, atribuit lui Tacitus, afirmă: Invidia gloriae umbra est –„invidia este umbra gloriei”. Pentru romani, recunoașterea gloriei cuiva venea aproape inevitabil însoțită de invidia celorlalți, completând astfel aura succesului celui admirat, sau, deopotrivă, detestat pentru reușitele sale. Pornind de la această idee, o simplă introspecție ne poate conduce către o întrebare care ne privește în mod direct: suntem noi cei invidiați sau, dimpotrivă, suntem cei care îi invidiază pe alții?
Retragerea strategică a Statelor Unite redesenează ierarhiile puterii globale, iar România riscă să constate că, într-o lume organizată de marile puteri, rolul său se reconfigurează într-o logică a „capului de pod” – mai degrabă un instrument de flexibilitate strategică decât un punct de proiecție a puterii.
Între libertatea de a alege și tentația de a o evita, conformismul devine nu doar o formă de adaptare socială, ci și un mod de a gestiona anxietatea libertății.
Spre deosebire de România, în culturile occidentale consolidate, cadrele universitare aleg să devină intelectuali publici și să se pronunțe asupra unor subiecte care polarizează societățile respective abia după ce și-au construit o operă academică solidă, care le confirmă competențele și autoritatea intelectuală.
Nu traversăm doar o criză energetică, ci suprapunerea mai multor rupturi – geopolitice, comerciale și monetare – care reconfigurează economia globală.
„Make America Great Again” (MAGA) este un program creat după chipul și asemănarea lui Donald Trump.
Apăsătoare, pustie, intensă și profundă, singurătatea a stârnit în ultimii ani un interes tot mai mare din partea cercetătorilor și specialiștilor din diferite domenii – de la științele socio-umane până la cele medicale – mai ales în contextul post-pandemic, când fenomenul a căpătat amploare la nivel global. Într-o investigație extinsă din 2022, desfășurată în peste 110 țări, Daniel L. Surkalim și colaboratorii au estimat că până la 12% dintre adulții de vârstă mijlocie din Europa de Est se confruntă cu singurătatea, procentajele fiind mai ridicate în rândul adolescenților și al persoanelor vârstnice.
L-am întâlnit pe James Kapaló în 2012, la o conferință a Societății de Studii Românești, la Sibiu. Am lucrat împreună în proiecte de cercetare și volume colective, iar de-a lungul anilor am fost fascinată de imaginea României care se contura în interacțiunile noastre.
©2026 Spectrum. Toate drepturile rezervate.
