Recente

Istoricul Roland Clark, în dialog cu Ionuț Biliuță, despre avatarurile și influența extremei drepte în România de azi.

Inflația este „blestemul” la care economia românească revine periodic. Dacă în anii ’90 rata inflației atingea valori astăzi greu de imaginat, de peste 250%, în prezent chiar și un nivel situat în jurul pragului de 10% este suficient pentru a plasa România în vârful clasamentului european. Inflația reduce puterea de cumpărare a consumatorilor și funcționează ca o „pilulă” amară care ajustează excesele văzute și nevăzute ale economiei. Doar că prețul acestei corecții este plătit de întreaga societate.

Marea impostură a secolului XXI este prezentarea unui dispozitiv de capturare a atenției și a vieții interioare drept un proiect umanist novator. În laboratoarele de psihologie comportamentală, „inginerii haosului” au tratat mintea ca pe un zăcământ exploatabil. Nu asistăm la un efect secundar al unei tehnologii bine intenționate, ci la succesul unei inginerii menite să transforme omul într-o conștiință captivă într-un flux nesfârșit de imagini dătătoare de plăcere. Ceea ce se obține este un om infantilizat. Iar dacă următorul pas va fi cuplarea tot mai strânsă a minții cu tehnologia digitală, omul, așa cum îl știm astăzi, își va schimba statutul ontologic. Ce va deveni el?

De peste trei decenii, companiile de stat se află în centrul unor dispute economice și politice care au oscilat între privatizare, control politic și naționalism economic. Dincolo de aceste controverse, miza reală este construirea unor companii performante, administrate profesionist și integrate într-o strategie de dezvoltare economică.

Într-o lume în care divertismentul a devenit un sens al vieții, iar superficialitatea riscă să adoarmă conștiința morală, intelectuală și politică, „civilizația spectacolului” (Mario Vargas Llosa) pare să descrie tot mai precis prezentul. În epoca retreat-urilor și a workshop-urilor în care autenticitatea a devenit monedă curentă, cât din această căutare mai este devenire de sine și cât devine doar o altă formă de divertisment?

Agoniștii receptorilor GLP-1 au schimbat radical felul în care medicina privește obezitatea: nu ca pe o simplă problemă de voință, ci ca pe o boală cronică tratabilă. Numai că, odată cu această schimbare de paradigmă, a apărut și o nouă formă de inegalitate – una în care accesul la tratament este dictat de stocuri, preț, informație și resurse.

Nu traversăm doar o criză energetică, ci suprapunerea mai multor rupturi – geopolitice, comerciale și monetare – care reconfigurează economia globală.

Între memorie, mărturie și tăcere, jurnalul poate deveni o fisură în blocul narațiunilor oficiale și o punte fragilă între istorie și adevăr.

Iubirea neîmpărtășită este o experiență dureroasă și surprinzător de persistentă. De ce continuă unii să iubească „pentru doi”, prelungind o suferință fără orizont?

Între libertatea de a alege și tentația de a o evita, conformismul devine nu doar o formă de adaptare socială, ci și un mod de a gestiona anxietatea libertății.

Istoricul Marius Turda în dialog cu Ionuț Biliuță despre manifestările rasismului și antisemitismului în România interbelică.

Confortul, fuga de sine și dependența de tehnologie erodează gândirea și distorsionează raportarea noastră la lume, deschizând calea „omului algoritmic”, care este condiționat să trăiască într-un prezent perpetuu, fragmentat și lipsit de profunzime.

Instrumentele de traducere automată pot transporta o carte aproape instant dintr-o limbă în alta, dar reușesc oare să transporte și ambiguitatea, ritmul și sensurile unui text literar?

În urma intervenției Administrației Trump din Statele Unite ale Americii (SUA), anul 2026 a început cu prima înlăturare violentă de la putere, în secolul al XXI-lea, a unui lider latino-american.

Retragerea strategică a Statelor Unite redesenează ierarhiile puterii globale, iar România riscă să constate că, într-o lume organizată de marile puteri, rolul său se reconfigurează într-o logică a „capului de pod” – mai degrabă un instrument de flexibilitate strategică decât un punct de proiecție a puterii.

La început de an, nu ducem lipsă de planuri. Ne lipsesc însă explicațiile convingătoare despre motivul pentru care unele schimbări se lipesc de viața noastră, iar altele se pierd pe drum. De cele mai multe ori, punem diferența pe seama voinței.