Inflația este „blestemul” la care economia românească revine periodic. Dacă în anii ’90 rata inflației atingea valori astăzi greu de imaginat, de peste 250%, în prezent chiar și un nivel situat în jurul pragului de 10% este suficient pentru a plasa România în vârful clasamentului european. Inflația reduce puterea de
Marea impostură a secolului XXI este prezentarea unui dispozitiv de capturare a atenției și a vieții interioare drept un proiect umanist novator. În laboratoarele de psihologie comportamentală, „inginerii haosului” au tratat mintea ca pe un zăcământ exploatabil. Nu asistăm la un efect secundar al unei tehnologii bine intenționate, ci la succesul unei inginerii menite să transforme omul într-o conștiință captivă într-un flux nesfârșit de imagini dătătoare de plăcere. Ceea ce se obține este un om infantilizat. Iar dacă următorul pas va fi cuplarea tot mai strânsă a minții cu tehnologia digitală, omul, așa cum îl știm astăzi, își va schimba statutul ontologic. Ce va deveni el?
De peste trei decenii, companiile de stat se află în centrul unor dispute economice și politice care au oscilat între privatizare, control politic și naționalism economic. Dincolo de aceste controverse, miza reală este construirea unor companii performante, administrate profesionist și integrate într-o strategie de dezvoltare economică.
Iubirea neîmpărtășită este o experiență dureroasă și surprinzător de persistentă. De ce continuă unii să iubească „pentru doi”, prelungind o suferință fără orizont?
Între libertatea de a alege și tentația de a o evita, conformismul devine nu doar o formă de adaptare socială, ci și un mod de a gestiona anxietatea libertății.
Agoniștii receptorilor GLP-1 au schimbat radical felul în care medicina privește obezitatea: nu ca pe o simplă problemă de voință, ci ca pe o boală cronică tratabilă. Numai că, odată cu această schimbare de paradigmă, a apărut și o nouă formă de inegalitate – una în care accesul la tratament
Într-o lume în care divertismentul a devenit un sens al vieții, iar superficialitatea riscă să adoarmă conștiința morală, intelectuală și politică, „civilizația spectacolului” (Mario Vargas Llosa) pare să descrie tot mai precis prezentul. În epoca retreat-urilor și a workshop-urilor în care autenticitatea a devenit monedă curentă, cât din această căutare mai este devenire de sine și cât devine doar o altă formă de divertisment?
La început de an, nu ducem lipsă de planuri. Ne lipsesc însă explicațiile convingătoare despre motivul pentru care unele schimbări se lipesc de viața noastră, iar altele se pierd pe drum. De cele mai multe ori, punem diferența pe seama voinței.
Spre deosebire de România, în culturile occidentale consolidate, cadrele universitare aleg să devină intelectuali publici și să se pronunțe asupra unor subiecte care polarizează societățile respective abia după ce și-au construit o operă academică solidă, care le confirmă competențele și autoritatea intelectuală.
Apăsătoare, pustie, intensă și profundă, singurătatea a stârnit în ultimii ani un interes tot mai mare din partea cercetătorilor și specialiștilor din diferite domenii – de la științele socio-umane până la cele medicale – mai ales în contextul post-pandemic, când fenomenul a căpătat amploare la nivel global. Într-o investigație extinsă din 2022, desfășurată în peste 110 țări, Daniel L. Surkalim și colaboratorii au estimat că până la 12% dintre adulții de vârstă mijlocie din Europa de Est se confruntă cu singurătatea, procentajele fiind mai ridicate în rândul adolescenților și al persoanelor vârstnice.
Nu traversăm doar o criză energetică, ci suprapunerea mai multor rupturi – geopolitice, comerciale și monetare – care reconfigurează economia globală.
Titlul nu parafrazează întâmplător romanul lui Tolstoi. În „Război și pace", istoria se mișca în etape clare: granițele erau bine delimitate, iar pacea și războiul se succedau după reguli cunoscute. Tratatele de pace se semnau cu o caligrafie elegantă; războaiele erau anunțate prin fanfare și parade; granițele erau redesenate cu
Globalizarea promite prosperitate, dar adesea accentuează inegalitățile dintre națiuni.
Globalizarea promite prosperitate, dar adesea accentuează inegalitățile dintre națiuni.
Globalizarea promite prosperitate, dar adesea accentuează inegalitățile dintre națiuni.
Există momente în care spațiul public pare saturat de opinii, dar sărac în judecăți solid construite.
La 1 decembrie 1918, tânărul episcop greco-catolic Iuliu Hossu a fost desemnat de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia să rostească, în fața unei mulțimii impresionante, proclamarea unirii Transilvaniei cu România. Acest anunț al deciziei celor 1228 de reprezentanți de a se uni cu țara trebuia să ajungă în toate colțurile Transilvaniei, dus de mulțimea strânsă la Alba Iulia.
Summitul din Alaska și reuniunile diplomatice conexe au creat impresia unui proces de negociere menit să pună capăt războiului din Ucraina. Imaginile cu președinții Statelor Unite și Federației Ruse, secvențele întâlnirilor – atât virtuale, cât și în format fizic – dintre oficialii americani și liderii europeni sau președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și instantaneele cu reprezentanții Coaliției de Voință, au accentuat această impresie de negociere pe mai multe planuri.
Filozof autohtonist, psiholog, profesor la clasa palatină a Marelui Voievod Mihai și la Liceul Mihail Vodă din București, intelectual înregimentat în Legiunea Arhanghelul Mihail și în afara ei, ultranaționalist și spirit cosmopolit, scriitor prolific și jurnalist partizan, Vasile Băncilă (1897-1979) este mai puțin cunoscut publicului român ca martor și autor al unui jurnal consacrat evenimentelor politice și culturale de la sfârșitul anilor ’30, care au marcat destrămarea visului României Mari.
De ce acest opioid sintetic rămâne principala cauză de moarte prin supradoză în Statele Unite?
„Make America Great Again” (MAGA) este un program creat după chipul și asemănarea lui Donald Trump.
Istoricul Roland Clark, în dialog cu Ionuț Biliuță, despre avatarurile și influența extremei drepte în România de azi.
Între memorie, mărturie și tăcere, jurnalul poate deveni o fisură în blocul narațiunilor oficiale și o punte fragilă între istorie și adevăr.
Istoricul Marius Turda în dialog cu Ionuț Biliuță despre manifestările rasismului și antisemitismului în România interbelică.
Confortul, fuga de sine și dependența de tehnologie erodează gândirea și distorsionează raportarea noastră la lume, deschizând calea „omului algoritmic”, care este condiționat să trăiască într-un prezent perpetuu, fragmentat și lipsit de profunzime.
©2026 Spectrum. Toate drepturile rezervate.
